Utilizarea materialelor moi, ușoare
Țesături netede: țesături precum amestecuri de bumbac moale, nylon sau poliester sunt adesea utilizate în îmbrăcămintea de alpinism, deoarece sunt netede la atingere și reduc frecarea pe piele, minimizând riscul de a se prăbuși.
Țesături extensibile și flexibile: Materialele cu elastan adăugat (spandex) sau lycra oferă o flexibilitate mai mare și permit țesătura să se miște cu corpul. Acest lucru minimizează zonele de tensiune unde țesătură de alpinism montan s -ar putea freca de piele.
Construcții fără probleme sau cusături de blat
Designuri fără probleme: Unele echipamente de alpinism, în special straturi de bază sau haine de compresie, sunt proiectate cu mai puține cusături sau fără cusături în zone predispuse la frecare, cum ar fi subarmele, talia și inghinala. Acest lucru reduce frecarea potențială împotriva pielii.
Cusături de flatlock: Când sunt necesare cusături, se folosesc adesea cusăturile de plat. Această tehnică implică cusutul a două bucăți de țesătură împreună cu cusătura așezată plat pe piele, prevenirea cusăturilor ridicate sau voluminoase care pot irita în timpul mișcării.
Potrivire anatomică și ergonomică
Design pre-în formă sau articulat: îmbrăcămintea de alpinism este adesea proiectată cu zone pre-în formă (cum ar fi coate, genunchi și șolduri) pentru a se potrivi mai bine contururilor naturale ale corpului. Acest lucru reduce la minimum graficul de țesătură sau schimbarea care poate provoca frecare.
Panouri strategice: țesăturile sunt adesea cusute în panouri specifice pentru a reduce punctele de tensiune în zone precum crotch -ul, subarmele și talia, unde cea mai frecventă este cea mai frecventă. Aceste panouri sunt concepute pentru a se deplasa cu corpul alpinistului.
Țesături de umiditate și țesături respirabile
Gestionarea umidității: țesăturile precum lână merino sau amestecuri sintetice specializate (de exemplu, poliester, nylon) sunt adesea folosite, deoarece acestea se îndepărtează de umiditate de piele. Acumularea de transpirație poate agrava înfiorarea, astfel încât țesăturile cu umiditate care ținerea pielii se usucă și reduc frecarea.
Respirabilitate: țesăturile respirabile permit aerului să circule aproape de piele, contribuind la menținerea corpului rece și uscat, ceea ce minimizează, de asemenea, probabilitatea de iritare a pielii.
Utilizarea tratamentelor antimicrobiene
Rezistența mirosului: Unele țesături de alpinism sunt tratate cu acoperiri antimicrobiene pentru a preveni creșterea bacteriilor și ciupercilor. Acest lucru este util în special în zonele predispuse la transpirație, deoarece acumularea de bacterii poate contribui la iritația și disconfortul pielii.
Prevenirea infecțiilor cutanate: Tratamentele antimicrobiene ajută la reducerea riscului de infecții sau erupții cutanate, care pot fi agravate prin frecarea constantă sau retenția de umiditate în îmbrăcămintea de alpinism.
.jpg)
Benzi de talie moale și manșete
Talii și manșete elastice: alpinistii se confruntă adesea cu disconfort sau tremurând de la talie tradițională, cu talie strânsă sau manșete. Îmbrăcămintea de alpinism încorporează adesea talie moale, larg elastică sau închideri reglabile, care distribuie presiunea mai uniform pe talie, șolduri sau încheieturi.
Benzi de talie din țesături întinse: Țesăturile întinse sunt utilizate în mod obișnuit în talie de îmbrăcăminte pentru a oferi o potrivire perfectă fără a săpa în piele, minimizând frecarea în zone sensibile.
Căptușeală și întăriri în zonele cheie
Zonele armate: zone cu stres ridicat, cum ar fi genunchii, scaunul și umerii, adesea prezintă straturi suplimentare de țesătură sau căptușeală. Aceste întăriri nu numai că cresc durabilitatea, dar reduc și frecarea în cazul în care țesătura se poate freca de piele sau angrenaj.
Căptușirea moale pe curele: Curele, cum ar fi cele de pe hamuri sau rucsacuri, pot include căptușeală sau căptușeală moale pentru a reduce disconfortul și a împiedica săpăturile cu bretelele în piele.
Controlul umidității în zonele de înaltă testare
Panouri de plasă și zone de ventilație: unele îmbrăcăminte de alpinism includ panouri de plasă sau țesături respirabile în zone cu frecare ridicată, cum ar fi subarmele sau în spatele genunchilor, pentru a crește fluxul de aer și a reduce transpirația și iritația.
Zonele ventilate: aceste zone sunt concepute pentru a menține alpinistii uscați și răcoroși, împiedicând pielea să devină prea alunecoasă, ceea ce poate crește frecarea și poate duce la apariție.
Țesături specializate pentru anumite domenii
Țesături de compresie pentru suport: Țesăturile de compresie sunt adesea utilizate în echipamentul de alpinism pentru un plus de sprijin în zone precum picioarele sau partea inferioară a spatelui. Aceste țesături reduc mișcarea materialului pe piele, prevenind frecarea în timp ce îmbunătățește circulația sângelui.
Straturi căptușite sau amortizate: Pentru haine precum hamuri de alpinism sau plăcuțe de genunchi, țesăturile captusite oferă un confort suplimentar, reducând presiunea directă și frecarea care ar putea apărea cu uneltele tradiționale, nepotrivite.
Ajustări de potrivire regulate și optimizarea mișcării
Libertatea de mișcare: îmbrăcămintea de alpinism este concepută cu înțelegerea faptului că alpinistii au nevoie de o gamă completă de mișcare. Țesăturile cu întindere în patru sensuri permit alpinistilor să se întindă, să se răsucească și să se îndoaie fără riscul de grămadă de țesătură sau puncte de presiune incomode.
HEM-uri pre-poziționate: poziționarea HEM-urilor, cum ar fi la glezne sau la încheieturi, poate fi ajustată pentru a se asigura că îmbrăcămintea de alpinism rămâne în loc în timpul mișcărilor intense, reducând potențialul de a face cană.3
